Publicat de: PELERINUL | noiembrie 9, 2008

Arborele iubirii noastre

Cum ar fi viaţa fără tine? De fiecare dată când am încercat să-mi închipui acest lucru, am simţit o ameţeală, un gol imens in mine.

Cuvintele, frunze căzute din arborele iubirii noastre …fâs, târş, câş le plimbă vântul din poartă in poartă. Numai bune sunt la vreme de clacă!

Ce mult o iubşte!

Da! Si nu-l merită.

Parcă e mai bătrână?

Claca e clacă!

Aşa aş vrea însă să fug, să nu le mai aud si… să le las in plata Domnului!

Te iubesc atât de mult!… poate chiar mai tare decât iubesc marea la Vama Veche.



Răspunsuri

  1. Şi iubirea-mi neîntinată continuă în lumea ta,
    TU transformîndu-te în Dulce şi Suavă amintire

  2. toate cele bune!


Lasă un comentariu

Categorii